Skip to main content
tunsoare 2016

Tunsorile anului 2016

Deşi nu-ţi dă prea multe opţiuni şi nu pare a fi interesant, anul acesta se poartă părul scurt. Totuşi, nu se poate spune că dacă ai părul scurt nu poţi avea un look deosebit. Pentru fiecare eveniment din viaţa ta, poţi alege o pieptănătură deosebită, jucându-te cu mâna prin păr. Totul tine de joacă. Aranjează-l în cât mai multe feluri, cu cărare pe o parte, cu cărare pe mijloc, ciufulit cu spumă de păr sau dat peste cap, trecându-ţi mâna cu gel prin el.

tunsori 2016 Depinde de starea ta de spirit, de imaginaţia pe care o ai şi de evenimentul la care urmează să mergi. Priveşte-te în oglidă şi urmează forma feţei. În funcţie de aceasta, încearcă să dai cât mai multe forme şi stiluri părului tău.
Dacă nu ai chef să te uiţi în oglindă, fă-ţi un stil din a-l aranja ciufulit, uşor neglijent, astfel încât să-ţi dea un aer romantic, senzual şi de ce nu extravagant.

Dacă nu vrei să renunţi la părul tău lung numai de dragul de a fi in trend, atunci ai o multitudine de optiuni putând crea o diversitate de coafuri care să fie în trand. Se poate aranja de la stilul dificil, până la cea mai simplă coafură. Una dintre aceste coafuri putând fi făcută dintr-o şuviţă de păr împretită, dispusă ca o coroniţă, ce te va face să arăţi mult mai tânără şi iţi va da un aer adolescentin.

Un alt stil pus în lumină de hayrstilişti, este acela de a-ţi împleti părul într-o coadă pe o parte, în genul lejer şi putin neglijent. Vei da o notă de romantism chipului tău si vei fi foarte feminină, mai ales dacă vei alege să îmbraci o rochie vaporoasă cu imprimeuri florale.

Doar dacă ai faţa potrivită este recomandabil să-ţi faci breton. Anul acesta este şi anul bretonului lung şi drept, care să-ţi acopere fruntea şi sprincenele. Însă trebuie sa ai fruntea inaltă, pometi inalti si un maxilar bine definit, care să se potrivească cu bretonul tău.

Dacă forma feţei este ovală, pomeţii sunt rotunzi iar maxilarul este îngust, recomandabil ar fi să nu-ţi faci breton, ci să-ţi ondulezi părul şi să-ţi laşi doar o urmă fină şi rebelă de breton.
Dacă forma feţei este în formă de inima, fruntea lată şi înaltă iar bărbia foarte ascuţită, atunci stiliştii recomandă să iţi filezi usor bretonul, astfel încât să nu-ţi acopere fruntea în întregime, ci să rămână spicuit pe frunte.

O atenţie deosebită, este acordată de către stilişti, părului mediu, punându-l într-o lumină pozitivă, cu această dimensiune putând crea o sumedenie de tunsori moderne, pentru toate femeile ce işi doresc să fie în trendul anului 2016. Pentru un păr mediu stilistii aleg tunsorile filate, însă doar cui îi vine bine. Această tunsoare se potriveşte cel mai bine unei feţe cu forma ovală. Atunci cu siguranţă vei arăta cool.

Această tunsoare, nu-ţi va lua mult timp pentru a te aranja, mai ales că nu este necesar să-ţi dai cu prea multe produse pentru păr, fiind de ajuns doar un ser pentru păr şi nimic mai mult. Dacă vrei să fii în ton cu moda, trebuie să ţii cont însă, şi de forma şi aspectele feţei, nu numai de trandul impus de stilişti.

Costume de baie

Cel mai controversat articol vestimentar este costumul de baie pentru dame. Istoria ne arată că la începutul secolului 19, femeile ieşeau la plajă în costume de baie care arătau exact ca o rochie ce le acoperea trupul, fiind încheiată până la gât. Odată cu trecerea timpului, tinerele fete au căpătat curaj dezgolindu-se tot mai mult.

În anul 1906, la jocurile olimpice care au avut loc la Atena, înnotul a început să fie considerat sport, şi pentru că acest sport necesită mobilitate, costumele de baie au luat o altă formă. Rochiile lungi s-au transformat în rochii scurte, mulate pe corp. Acest lucru nu a rămas fără repercursiuni, deoarece înnotătoarea australiană Annette Kellerman a fost arestată, pentru că a îndrăznit să poarte un astfel de costum.

cosum baie femeie bikiniPrimele piese de baie care nu erau confecţionate din lană, au fost produse de brandul Speedo, punându-le într-o lumină glamour. În anii ‘30 firma Jantzen, ce a reprezentat un brand în materie de costume de baie, a produs pentru prima dată piese mai îndrăzneţe, decât ceea ce era pe piaţă în acel moment.

În anii ‘40 costumele de baie aveau un look pin-up, fiind cel mai la modă în acel moment al vremii, având o croială modernă ce ascundea doar părţile intime ale corpului. Pentru a ieşi pe podiumul de prezentare, creatorul de modă a fost nevoit să angajeze o dansatoare de la Casino.

În anii ‘50 costumele de baie au luat amploare, fiind purtate de dive şi staruri de cinema, ce emanau feminitate pură şi sex-appeal. Aceste piese de vestimentaţie au devenit populare în întreaga lume abia în anii ‘60, când femeile le purtau cu mândrie. Momentul de graţie a fost în anul 1976, când celebra Farrah Fawcett a pozat pentru un poster, fiind îmbrăcată într-un costum de baie croit dintr-o singură piesă de culoare roşie, ce a făcut furori la acea vreme. Bikinii minusculi cu talie înaltă şi tăieturi îndrăzneţe, au apărut abia în anii ‘80.

În anul 2000 costumul de baie a devenit un trend în întreaga lume, şi cu cât era mai sexy cu atât era mai apreciat. Graţie celebrităţilor zilelor noastre, acum în trand sunt la modă costumele de baie retro, ce pun în evidenţă conformaţia unui corp perfect. Lucrat din două piese sau dintr-o singură piesă, acesta trebuie să fie purtat în funcţie siluetă şi de linia corpului. Unei femei mai corpolente, niciodată nu-i va veni bine un costum retro, ce se mulează perfect pe talie.

Fiind femeie, şi la plajă trebuie să fii în pas cu moda, însă în aşa fel încât să fii sexy şi frumoasă, nu să devii ridicolă purtând o piesă ce este la modă, dar nu îti vine bine.

Culorile pastelate sunt în trand-ul acestei veri, iar piesele nu trebuie să fie de aceeaşi culoare, putând purta slipul în culoare uni şi bustiera în mai multe culori şi invers. Important este să fii feminină şi să te simţi bine cu ceea ce ai pe tine.

De ce apare senzația de mâncărime?

Cu toții am încercat de multe ori senzația de mâncărime, declanșată de factori diverși precum înțepături de țânțar, murdărie, prezența unor chimicale pe suprafața pielii etc. Dar câți dintre noi ne-am pus întrebarea De ce apare această senzație?
Termenul medical pentru mâncărime este prurit, care s-ar traduce ca o mică durere. Acesta se datorează în mare parte conexiunii care există între durere și mâncărime. Nervii responsabili pentru transmiterea durerii sunt localizați chiar lângă cei care redau senzația de mâncărime. În momentul în care ne lovim, ambele categorii de nervi intră în alertă, însă cel mai adesea simțim doar durerea pentru că nervii conectați cu aceasta transmit o senzație mai puternică, diminuând efectul celorlalți. Astfel se explică de ce anumite medicamente calmante au ca efecte adverse senzația de mâncărime – deoarece ele stopează durerea, făcând loc nervilor mâncărimii să se manifeste.
Substanța chimică ce stă la baza senzației de mâncărime se numește histamină și este emisă de către celulele sistemului imunitar pentru a ajuta în lupta contra inamicilor. De cele mai multe ori nu o simțim, însă mâncărimea este întotdeauna acolo atunci când ne accidentăm.
În ceea ce privește scărpinatul, acesta nu este altceva decât o mișcare automatică și ritmică. Cu alte cuvinte, scărpinatul este un reflex, deci o mișcare involuntară, pe care nu o putem controla. Desigur că ne putem împotrivi, la fel cum o putem face și în cazul altor reflexe ale organismului, însă imediat ce nu ne mai concentrăm în acea direcție, mâinile ni se vor îndrepta iar înspre zona afectată.
Probabil ați observat că senzația apărută în timpul acestui proces nu este doar de încetare a mâncărimii, ci chiar de plăcere. Aceasta se datorează faptului că ciclul mâncărime – scărpinare activează părțile frontale ale creierului care sunt asociate cu plăcerea.
De asemenea, o greșeală frecvent întâlnită este aceea că ne scărpinăm pentru a elimina paraziții de la suprafața pielii. Adevărul este că paraziții pătrund atât de repede în organism, încât este imposibil să-i îndepărtăm prin această mișcare. Singurele particule ce sunt luate de pe piele sunt chimicalele și anumite microorganisme inofensive.
Dar după cum v-ați dat seama, scărpinatul nu face altceva decât să agraveze situația, conducând de cele mai multe ori la lărgirea zonei afectate și chiar infectarea acesteia. Atunci cum putem să reducem senzația de mâncărime? Cel mai bun și mai evident răspuns ar fi prin abținere. Chiar dacă e dificil, data viitoare când aveți de-a face cu mâncărimi, încercați să rezistați impulsului pentru câteva minute, iar senzația, indiferent de cauzele care au produs-o, va înceta.
Dacă acest lucru nu este posibil, încercați să loviți ușor zona afectată sau să puneți gheață ori o lingură fierbinte pe aceasta. O altă tehnică ar mai fi să scărpinați zona afectată pe partea opusă a corpului (adică, dacă mâncărimea apare pe încheietura mâinii stângi, scărpinați încheietura mâinii drepte) pentru a deruta reflexul.
Așadar, cam aceasta ar fi explicație din spatele binecunoscutei senzații de mâncărime. Dacă ați simțit-o cât timp ați citit asta, aflați că histamina este conectată și la creier, fiind eliberată chiar și atunci când doar vorbiți sau citiți despre mâncărime/scărpinare.

legume colorate

Culoarea contează – usturoiul negru și cartoful mov

Întotdeauna când alegem un aliment ținem cont și de culoare, pentru a ne forma o părere despre tipul și vechimea acestuia. Ei bine, în ultimii ani, culoarea alimentelor a devenit un considerent comercial critic, fiindu-i acordată o deosebită importanță din partea producătorilor.
De obicei, foarte multe alimente sunt colorate ca să iasă din tipar și să ofere un aspect mai elegant mâncării. Desigur că estetica este o chestiune importanță în această privință, însă conștientizarea pericolelor la care se expun în special copiii în momentul consumului de coloranți alimentari, i-a determinat pe mulți consumatori să opteze pentru alimente netratate chimic.
Pentru a depăși această problemă de marketing, producătorii au apelat fie la colorarea alimentelor în mod natural, fie la cultivarea unor specii cu un aspect aparte. Astfel au devenit din ce în ce mai populare două produse: usturoiul negru și cartoful mov.
Usturoiul negru nu este altceva decât usturoi obișnuit care a căpătat această nuanță în urma unui proces de fermentație. Usturoiul conține zaharuri și aminoacizi care, supuși fermentării, produc melanoidine, substanță responsabilă pentru înnegrirea produsului. Pe parcursul a trei săptămâni, usturoiul este ținut în condiții de umiditate și căldură, determinându-l astfel să ”îmbătrânească”. Rezultatul este moale și dulce, putând fi consumat fie întreg, fie în prepararea unor feluri de mâncare.
Cartoful mov a existat pe piață dintotdeauna, doar că abia acum i-a crescut popularitatea, tocmai datorită accentului tot mai mare pus pe culoare. În afară de aceasta, cartoful mov nu este cu mult diferit față de cei obișnuiți: textura este doar puțin mai moale, iar coaja este ceva mai greu de dat jos. Responsabili pentru această culoare neobișnuită sunt niște pigmenți naturali, deci nu este nevoie de coloranți artificiali. Produsul nu are o aromă neobișnuită, ci este aproximativ aceeași pe care o întâlnim la aproape toate speciile.
Chiar dacă aceste alimente sunt cel mai adesea folosite în restaurantele pretețioase, fiind considerate un moft, ele nu au neapărat ceva ieșit din comun, în afară de culoare. Înfrumusețează prin aspect, conferă o notă exotică mâncării, însă nu se poate spune în nici un caz că impresionează prin gust.

experiente moarte

Experiențele aproape de moarte: ce sunt și cum se explică

Experiențele aproape de moarte (EAM) apar în momentul în care un pacient aflat în moarte clinică percepe evenimente ciudate care par imposibile sau paranormale. Cu toate că nu se știe cu precizie ce sunt ele mai exact, un lucru e cert: experiențele aproape de moarte există, fiind experimentate de oameni din toate colțurile lumii.

Surprinzător sau nu, acestea au o mulțime de lucruri în comun de cele mai multe ori. Majoritatea indivizilor care au trecut prin așa ceva au descris o lumină intensă și strălucitoare, uneori aflată la capătul unui tunel, alteori invadând încăperea în care se aflau. Mai mult decât atât, foarte mulți au declarat că s-au detașat de corpul lor, fiind capabili să vadă tot ce se întâmplă în jur, în timp ce alții au simțit sau chiar văzut prezența unor ființe spirituale. De fiecare dată când au apărut aceste evenimente, persoanele implicate au spus că nu au simțit deloc frică sau panică, deși știau ce se întâmplă. Dimpotrivă, totul în jurul lor părea foarte pașnic, dându-le un sentiment de împlinire, liniște și chiar fericire.

experiente moarte Există însă și experiențe aproape de moarte de factură negativă, care sunt total opusul primelor. Mai puțini la număr, pacienții care au experimentat așa ceva au simțit teamă, teroare și stare generală de căldură înăbușitoare. Ființele spirituale au fost prezente și aici, însă nu sub formă luminoasă, ci sub un aspect hidos și înfricoșător.
Un lucru comun care a apărut aproape de fiecare dată a fost derularea propriei vieți prin fața ochilor, consemnând cele mai importante aspecte și inducând cele mai puternice sentimente care au fost trăite la un moment dat.
Știința nu poate explica în întregime ce sunt aceste experiență deoarece multe aspecte nu pot fi testate. Există însă droguri care introduc aceleași stări și, studiindu-le, s-a ajuns la concluzia că s-ar putea să nu fie altceva decât halucinații cauzate de faptul că anumite funcții ale creierului, precum percepția senzorială, au fost afectate.
Halucinații sau nu, toți cei care au avut parte de experiențe aproape de moarte au înregistrat o schimbare în atitudine după acest eveniment. De aceea, specialiștii bănuiesc fie că ar mai fi ceva ce niciunul dintre pacienți nu a putut spune, fie că intensitatea trăirilor a fost cu adevărat una extrem de mare.
Așadar, experiențele aproape de moarte nu mai sunt de mult un mit, așa cum erau considerate în trecut, însă atâta timp cât nu pot fi testate, pentru specialiști rămân încă la gradul de incertitudine.