Skip to main content
Netbook vs. Notebook

Netbook vs. Notebook – avantaje şi dezavantaje

Netbook vs. NotebookComputerul a devenit primul sprijin pentru interesele, cunoştinţele sau nevoile noastre, scutind mult timp şi efort. La doar un click distanţă, ai acces la informaţii pe care până acum le găseai pe raftul din bibliotecă, ai cinema la tine acasă sau poţi să fii la curent cu toate noutăţile din jurul tău mai ceva ca o agenţie de presă. Dar tu nu eşti mereu la birou sau acasă, nu? Şi atunci apare nevoia unui computer portabil. Întrebarea este pe care să îl cumperi: netbook sau notebook?

Netbook-ul este mai compact, mai uşor de purtat, dar totodată mai mic, de la ecran până la tastatură. Iar dacă nu ai tocmai degete de pianist, atunci sigur îţi vei îndrepta atenţia către un notebook. Aşa că cel mai indicat ar fi să le punem pe cele două faţă în faţă şi să facem o prezentare cât mai fair.

* Durata de viaţă a bateriei: aici, netbook-urile sunt în avantaj. Absenţa unei unităţi optice şi monitorul mic contribuie la o durată mai lungă de viaţă pentru baterie. Ca exemplu, netbook-ul Asus 1215n are o baterie ce ţine până la 6h, Asus Eee PC 1005PE până la 11h, iar Acer Aspire D260 până la 8h. În general, netbook-urile care vin cu SSD (solid state drive), cum ar fi Apple MacBook Air, au durata bateriei mai mare decât cele cu HDD normal. Dar avem şi notebook-uri care au ajuns la performanţe impresionante legate de autonomie: Toshiba Portege R700 se bucură de o autonomie cuprinsă între 8 şi 12 ore; Maguay eXpertBook 3G.02 cu o autonomie de aproximativ 6 ore, notebook-ul Apple MacBook Pro duce până la 8h şi lista poate continua. Producătorii încep să acorde o importanţă tot mai mare autonomiei şi produc echipamente ecologice cu un consum redus de energie.

* Dimensiuni şi greutate: netbook-urile au un ecran ce variază ca dimensiune între 7 şi 12 inch, pe când ecranul notebook-urilor (laptop-urilor) se încadrează între 13 şi 17 inch şi chiar mai mare. Cu siguranţă, pentru aceia pentru care scrisul mic reprezintă o dificultate este recomandat notebook-ul.
Tastatura unui netbook poate să ajungă chiar şi la 80% – 90% din dimensiunea tastaturii unui laptop. În ceea ce priveşte greutatea, e ca şi cum ai compara un fulg cu un bulgare de zăpadă. De unde netbook-urile pot cântări până la 1,5 kg, notebook-urile ajung şi până la 4,5 kg.

* Capacitatea de stocare şi viteza: dacă într-un netbook poţi îndesa până la 4Gb de RAM, într-un notebook încap de la 2 până la 16 GB (cele cu DDR3); iar procesoarele de notebook (Core 2 Duo sau seria Intel Core i3, i5, i7) sunt superioare ca viteza netbook-urilor (gama Atom). Clar, notebook-ul dispune de o viteză mult mai mare, prin urmare multitasking-ul nu este un impediment: poţi fără greutate să editezi poze sau să rulezi aplicaţii ce mănâncă mult din memorie. Nu poţi face însă la fel de multe şi cu netbook-uri. Totuşi pentru mini laptop-uri au apărut diferite tehnologii – ex. nVidia Optimus – care au dus la o creştere a performanţelor.

Pe un mini PC se pot stoca în general la fel de multe date ca pe un notebook, HDD-urile folosite fiind în majoritatea cazurilor la fel. Dacă ar fi să upgradezi însă oricare dintre ele la un SSD, capacitatea de stocare ar scădea între 16 şi 320Gb, în funcţie de cât eşti dispus să plăteşti. Beneficiile sunt viteza şi consumul redus, dar se reduce spaţiul de stocare.

* Unităţi optice externe: pe un netbook, nu există drive-uri CD/DVD. În schimb, un laptop dispune de asemenea unităţi optice, astfel încât să vizualizezi un film sau să asculţi ultimul album al formaţiei preferate de pe un CD/DVD nu reprezintă o problemă. Dar poţi oricând să îţi cumperi un CD/DVD drive extern, dacă ai într-adevăr nevoie.

* Software: pe un netbook, poţi regăsi majoritatea sistemelor de operare disponibile în prezent (Windows XP, Vista sau Windows 7, Linux Ubuntu sau Mac OS), dar acestea sunt adaptate la capacitatea de lucru a netbook-urilor; de aceea, există anumite teme complexe sau caracteristici ale sistemelor de mai sus ce nu se regăsesc pe un mini laptop, cum ar fi transparenţele de Windows 7 Aero. Pe majoritatea notebook-urilor însă, toate sistemele de operare menţionate funcţionează fără probleme sau restricţii.
* Conectivitatea: atât netbook-urile, cât şi notebook-urile dispun de Bluetooth încorporat. Deşi depinde de marca şi model, există pe piaţă atât mini laptop-uri, cât şi laptop-uri cu port pentru conexiune Ethernet, două, trei sau chiar patru porturi USB şi carduri Wireless.

* Cost: un netbook poate fi achiziţionat începând de la jumătate din valoarea celui mai ieftin notebook de pe piaţă, aproximativ 800 lei, fiind, în general, cu mult mai ieftin decât un laptop normal.

Un netbook poate părea soluţia perfectă datorită portabilităţii şi a bateriei, iar pentru web browsing sau e-mail, este ideal. Dar dacă eşti nevoit să te uiţi în calculator toată ziua, şi să foloseşti Word-ul sau Excel-ul constant, poate un notebook este cea mai bună alegere; degetele tale şi ochii tăi îţi vor mulţumi. Aşteptăm şi alte păreri pro sau contra cu privire la acest subiect delicat – Netbook vs. Notebook.

Unde este cel mai potrivit loc pentru a-ti repara laptopul

Pentru noi ca și bloggeri, oameni de media, oameni care lucrăm online într-un cuvânt, cel mai important este instrumentul muncii. Că vorbim de un calculator, că vorbim de un telefon, nimic nu e mai important ca un laptop. Da, acel laptop pe care îl iei cu tine oriunde îți dorești, acel laptop care te ajută să fii conectat în permanență, acel laptop care îți este loial în proiecte/ muncă și deplasări… Da, dar când se strică acel laptop ai dat de furcă! Unul nou și bun costă întotdeauna peste buget.. așa că singura soluție e să găsești un service de reparații laptop care să îți îndeplinească nevoile.

Read More

facebook

Este Facebook pe dispariție?

Cu toții am auzit cel puțin o dată expresia “N-ai Facebook, nu exiști”. Ei bine, statisticile arată că anii de glorie ai celei mai populare rețele de socializare au cam luat sfârșit. Asta nu înseamnă că va dispărea din lista motoarelor de căutare, doar că tot mai puțini oameni – în special tineri – nu mai prezintă niciun interes pentru această platformă.
Cauzele, desigur, sunt diverse, însă la baza piramidei se află apariția și creșterea în popularitate a unor aplicații ce înlocuiesc cu succes funcțiile facebook-ului. Printre acestea, cele mai des folosite sunt:
1. Instragram – pentru distribuirea fotografiilor
2. Snapchat – comunicare via photo
3. Twitter – pentru check-in si împărtășire de idei
4. Whatsapp si Viber – comunicare tip chat
Concentrându-se pe o singură funcție, aceste aplicații s-au dovedit a fi mult mai utile, mai eficiente și inovative decât deja banala rețea de socializare.
În plus, Facebook și-a pierdut treptat din puterea de atragere si menținere a utilizatorilor prin simplul fapt ca nu mai introduce nimic nou. S-a încercat la un moment dat o schimbare a interfeței, dar la scurt timp după, utilizatorii amenințau că-și vor închide conturile dacă nu se va reveni la formula veche. Compania a trebuit să se conformeze, evitând de atunci alte modificări ale designului, aspect care se pare ca acționează acum împotriva sa.
Aceasta reacție a publicului se datorează în cea mai mare parte faptului că majoritatea utilizatorilor Facebook sunt persoane vârstnice, de la 55 de ani în sus. Dorind să elimine riscul de a-și reduce numărul de abonați, compania s-a conformat categoriei de vârstă care se constituia majoritatea, împingându-i astfel pe tineri spre alte rețele de socializare create și actualizate periodic pentru a se adapta dorințelor si nevoilor lor.
Așa cum la nivel global are loc fenomenul de îmbătrânire a populației, exact la fel se întâmplă în prezent și cu cea mai celebra rețea de socializare, care nu își mai permite sa facă update-uri în nici un sens.
Mai mult decât atât, se pare că numeroasele campanii menite să combată utilizarea excesivă a internetului si in special a platformelor de socializare s-au dovedit a fi eficiente. În urma unui interviu adresat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, s-a constatat că 25% dintre ei consideră Facebook-ul o pierdere de timp, preferând să-și canalizeze energia înspre alte domenii de interes. Procentul, relativ mic, desemnează o creștere record fata de anii 2008-2010, atunci când Facebook era in perioada de glorie, iar numărul de abonați creștea surprinzător pe zi ce trece.
În momentul de față compania încă își păstrează statutul de cea mai utilizată rețea de socializare la nivel global, însă statisticile actuale nu prevăd un viitor strălucit.